Către
Consiliul Local Local Municipal Tîrgu – Mureş
– In atenţia Comisiei pentru activităţi ştiinţifice, învăţământ, sănătate, cultură, sportive, agrement şi integrare europeană din cadrul
Consiliului Local Municipal Tîrgu – Mureş
Asociaţia pentru Promovarea Drepturilor Omului „Lider” (APDO Lider) vă solicită, în mod public, promovarea unui proiect de hotărâre privind amplasarea, în cartierul „Tudor Vladimirescu”, în imediata vecinătate a Bisericii Înălţarea Domnului, a bustului marelui poet Adrian Păunescu.
Este un gest firesc, de recunoştinţă, pe care tîrgumureşenii doresc, astfel, să îl aducă poetului, pentru prietenia pe care a arătat-o, de-a lungul vieţii faţă de locuitorii acestui oraş. Locaţia bustului este binevenită având în vedere, implicarea, în mod direct a lui Adrian Păunescu în ctitorirea Bisericii Înălţarea Domnului din Cartierul „Tudor Vladimirescu”.
Pentru susţinerea acestui demers APDO Lider va organiza, în perioada 15 august – 15 noiembrie un concurs de proiecte artistice pentru realizarea bustului marelui poet şi va oferi inclusiv soluţiile financiare pentru ca această dorinţă să poată fi îndeplinită.
Solicităm totodată ca începând cu anul şcolar 2011 – 2012, Şcoala Generală nr. 2 din Tîrgu – Mureş (str. Ghe. Doja), să poarte numele poetului „Adrian Păunescu”.
Pentru că mulţi tîrgumureşeni şi-au arătat interesul deosebit pentru realizarea acestui proiect, APDO Lider va derula şi o campanie de strângere de semnături, în vederea sensibilizării aleşilor locali, în cazul în care Consiliul Local Municipal Tîrgu – Mureş nu va promova o Hotărâre în acest sens.
Pentru informarea dumneavoastră vă punem la dispoziţie câteva date biografice ale poetului şi omului de cultură Adrian Păunescu:
Deşi născut în Basarabia (Republica Moldova de astăzi), Păunescu şi-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei la Bârca, în judeţul Dolj. A absolvit Colegiul Naţional Carol I din Craiova şi, în 1960, Şcoala Centrală (la data aceea Zoia Kosmodemianskaia), fiind coleg, printre alţii, cu actriţa Silvia Năstase. Tatăl lui Păunescu, membru al Partidului Naţional Liberal, a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru „activităţi anti-comuniste” de regimul stalinist de după 1945 şi din această cauză Păunescu a trebuit să aştepte trei ani înainte de a se putea înscrie la facultate. Păunescu a studiat filologia la Universitatea din Bucureşti.
ACTIVITATEA DE SCRIITOR
A debutat ca autor literar în anul 1960. Autorul a peste cincizeci de cărţi, în majoritate volume de versuri, Păunescu a fost unul dintre cei mai prolifici poeţi români contemporani. Cărţile sale au fost editate într-un tiraj record de peste un milion de exemplare. Un număr apreciabil de poezii ale sale au fost făcute cunoscute prin punerea lor pe muzică de către compozitori din genurile folk şi rock; există şi situaţii în care Păunescu a colaborat direct cu muzicienii, îndeosebi în cadrul Cenaclului Flacăra.
Talentul său poetic a fost apreciat de mulţi critici literari importanţi. Astfel, Şerban Cioculescu a spus că Adrian Păunescu că este cel mai mare poet social de după Tudor Arghezi, iar Eugen Simion îl consideră „ultimul mare poet social român”.
Cărţi publicate
• Ultrasentimente (1965, poezii, debut editorial)
• Mieii primi (1966, poezii)
• Fântâna somnambulă (1968, poezii)
• Cărţile poştale ale morţii (1970, proză fantastică)
• Aventurile extraordinare ale lui Hap şi Pap (1970, literatură pentru copii, cu ilustraţii de Constanţa Buzea, prima lui soţie)
• Viaţă de excepţii (1971, antologie de poezii)
• Sub semnul întrebării (1971, interviuri)
• Istoria unei secunde (1971, poezii, trei ediţii, prima fiind arsă de cenzura de partid)
• Lumea ca altă lume (1973, publicistică)
• Repetabila povară (1974, poezii)
• Pământul deocamdată (1976, poezii, două ediţii)
• Poezii de până azi (1978, antologie de poezii, record mondial de tiraj pentru poezie, 155.000 exemplare, în colectia BPT, cu o prefaţă de Eugen Barbu şi o postfaţă de Şerban Cioculescu)
• Sub semnul întrebării (1979, ediţie revăzută şi adăugită, interviuri)
• Manifest pentru sănătatea pământului (1980, poezii)
• Iubiţi-vă pe tunuri (1981, poezii)
• De la Bârca la Viena şi înapoi (1981, reportaj, jurnal, cu ilustraţii de Andrei Păunescu)
• Rezervaţia de zimbri (1982, poezii, cu ilustraţii de Ioana Păunescu)
• Totuşi iubirea (1983, antologie de poezii)
• Manifest pentru mileniul trei – volumul 1 (1984, antologie de poezii)
• Manifest pentru mileniul trei – volumul 2 (1986, antologie de poezii, care conţine un capitol de poeme inedite şi unul de referinţe critice)
• Locuri comune (1986, poezii)
• Viaţa mea e un roman(1987, poezii)
• Într-adevăr (1988, poezii, ilustrate de Andrei Paunescu)
• Sunt un om liber (1989, poezii). Această carte a fost retrasă de pe piaţă, în septembrie 1989, de îndată ce a apărut şi a revenit printre cititori în martie 1990.
• Poezii cenzurate (1990, poezii, cu ilustraţii de Andrei Păunescu, două ediţii)
• Româniada (1993-1994, poezii, Trilogia căruntă)
• Bieţi lampagii (1993-1994, poezii, Trilogia căruntă)
• Noaptea marii beţii (1993-1994, poezii, Trilogia căruntă)
• Front fără învingători (1995, poezii)
• Infracţiunea de a fi (1996, poezii, cu o prezentare şi o bibliografie de Andrei Păunescu)
• Tragedia naţională (1997, poezii, referinţe ¬critice de Constantin Noica)
• Deromânizarea României (1998, poezii, texte introdu¬ctive de Nichita Stănescu, Fănuş Neagu şi Grigore Vieru)
• Cartea Cărţilor de Poezie (1999, ediţia I, integrala poeziilor apărute în volume, şi un capitol de versuri inedite. Cartea cuprinde toate cărţile de versuri publicate de Adrian Păunescu, de la debutul din 1965, până în 1999. Pe cât s-a putut, autorul a reconstituit şi a oferit variantele adevărate ale poeziilor sale, pe care, în anumite cazuri, datorită cenzurii, le-a publicat, în volumele sale, cu titluri sau versuri schimbate)
• Meserie mizarabilă, sufletul (2000, poezii)
• Măştile însîngerate (2001, proze)
• Nemuritor la zidul morţii (2001, poezii)
• Până la capăt (2002, poezii, 3 ediţii)
• Liber să sufăr (2003, poezii, 3 ediţii)
• Din doi în doi (2003, poezii)
• Eminamente (2003, poezii, 2 ediţii)
• Cartea Cărţilor de Poezie (2003, ediţie revăzută, adăugită şi actualizată)
• Întoarcerea pe Atlantida (2003, tradu¬cere în limba sârbă de Adam Puslojici şi Radomir Andri, Belgrad, antologie de poezii)
• Logica avalanşei (2005, poezii, ciclul Zi de zi)
• Antiprimăvara (2005, poezii, ciclul Zi de zi)
• Muguri pe ruguri (2005, poezii, ciclul Zi de zi)
• Ninsoarea de adio (2005, poezii, ciclul Zi de zi)
• Încă viu (2005/2008, poezii, ciclul Zi de zi)
• Un om pe nişte scări (2006, poezii, ciclul Zi de zi)
• De mamă şi de foaie verde (2006, poezii, ciclul Zi de zi)
• Copaci fără pădure (2006, poezii, ciclul Zi de zi)
• Lehamite (2006, poezii, ciclul Zi de zi)
• Doamne, ocroteşte-i pe români! (2006, antologie de poezii 1968-1990)
• Suntem pe mâna unor nebuni (2006/2008, poezii, ciclul Zi de zi)
• Vagabonzi pe plaiul mioritic (2007, poezii, ciclul Zi de zi)
• Rugă pentru părinţi (2007-2008, antologie de poezii)
• Generaţia ’60 – Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru (2007, teză de doctorat)
• Libertatea de unică folosinţă (2007, poezii, ciclul Zi de zi)
• Poezia patriotică în luptă cu homunculii (2009, studii critice)
• Vinovat de iubire (2010, roman)
• Ultima noapte pe Atlantida. Poezii vechi şi noi (2010)
CENACLUL FLACĂRA
17 septembrie 1973 – înfiinţează Cenaclul „Flacăra”, adevărat fenomen de masă, cu care susţine, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1.615 manifestări de muzică, poezie şi dialog, în faţa a mai mult de 6 milioane de spectatori
Pe scena Cenaclului „Flacăra”, se lansează spre marele public, cele mai faimoase figuri ale muzicii tinere româneşti, poeţi şi alţi creatori
În 1982, apare triplul album de discuri LP, „Cenaclul Flacăra în concert”, iar în 1983, este realizată, fără a putea fi cuprinse decat puţine filmări, pelicula de 70 de minute „Cenaclul Flacăra – Te salut, generaţie în blugi”, interzisă imediat de autorităţi
În urma unor incidente înregistrate la un concert al Cenaclului Flacăra la Ploieşti, activitatea cenaclului este interzisă până în 1990. Incidentele s-au datorat pe de-o parte condiţiilor meteo (furtună) care au făcut să fie oprit curentul electric pe Stadionul Petrolul, iar pe de altă parte faptului că unii participanţi au profitat de această ocazie şi au creat o busculadă, soldată, se pare cu victime. La acel moment incidentul a fost trecut sub tăcere de către autorităţile comuniste.
7 mai 1990 – înfiinţează Cenaclul „Totuşi iubirea”, pe Stadionul din Drobeta Turnu-Severin, sub impulsul ziaristului Dumitru Vişan şi al fotbalistului Ilie Balaci. În cei peste zece ani de activitate, noul cenaclu susţine concerte de mare succes, în ţară şi dincolo de actualele graniţe, în special la Chişinău. O parte din activitatea de excepţie a Cenaclului „Totuşi iubirea” (690 de manifestări, până la 25 mai 2000 se regăseşte în seria de casete audio şi video editate de Fundaţia Iubirea, între 1995 şi 1999
PREȘEDINTE APDO LIDER
Jrs. Cornel Brișcaru
Filed under: Opinie, Personal, Propunere, Social | 5 Comments »